Importanța modului în care ne raportăm la „a munci”

Importanța modului în care ne raportăm la „a munci”-2

Articol redactat de Anca Kosina, psiholog clinician și psihoterapeut specialist, de peste 16 ani în domeniu. Anca are și o specializare în psihologie aeronautică și intervenții în situații de stres post-traumatic. Poți discuta cu ea online, prin abonamentul BestJobs. Vezi și interviul cu Anca despre ce este și cum te ajută psihoterapia.

Importanța modului în care ne raportăm la „a munci”

Atitudinea noastră față de muncă ne influențează nu numai randamentul, ci și starea de sănătate.

Barack Obama, fostul președinte american, povestea într-un interviu că, aflat într-o vizită la NASA, a întrebat o femeie de serviciu: „Ce faci?” Răspunsul ei a fost: „Pregătim lansarea unei noi misiuni spațiale.” Acea femeie era cuprinsă cu adevărat de importanța muncii ei, se simțea parte a tot ce se întâmpla acolo.

Deci, atunci când suntem la serviciu și cineva ne întreabă “Ce faci?”, avem clasicele…”Câștig un ban cinstit?” sau “Iaca și eu pe aici…” sau chiar ”Nimic!”.

Un profesor ar putea răspunde de exemplu: „Mă asigur că elevii mei vor fi mai pregătiți pentru viață”, un medic ar putea spune „Mă străduiesc să mai salvez o viață.”

Oamenii uită parcă prea repede motivația interioară ce i-a determinat să-și aleagă o profesie.

În momentul în care ne “decuplăm” de la acea motivatie internă, în momentul în care munca devine o „datorie” sau „un mod de a plăti facturile”, atunci efortul nostru nu mai este susținut de o deschidere interioară autentică. Lipsește acel entuziasm a lui „fac ceva ce-mi place” și, automat, la nivel psihic și corporal, „a munci” devine ceva „stresant”. Abia aștept să se termine programul, și ajung acasă obosit și fără satisfacții. A trecut o zi și nu simt că „am construit ceva”. Sau, mulți oameni spun… „muncesc acum, chiar dacă nu-mi place ce fac, dar o să-mi permit o vacanță deosebită.”

Nu este o soluție, pentru că de fapt amânăm o recompensă în viitor, iar în prezent eu sunt tot frustrat, neîmplinit.

Este important să facem ceea ce ne place și în domeniul profesional. Dar, să spunem că cineva este forțat, din diferite motive, să accepte un post de care nu este foarte încântat. În acest caz, este foarte important să se găsească o ancoră de „util”, dar pentru prezent, nu viitor. Și acest util trebuie să fie pentru persoana respectivă, nu neapărat pentru companie.

Adică, la sfârșitul unei zile de lucru, să pot spune: „uite, azi am învățat, am evoluat, am devenit mai întelept, pentru că am fost la lucru și am făcut astea…”

Serotonina si dopamina sunt neurotransmițătorii cei mai importanți care, atunci când se descarcă, trăim sentimente de bunăstare, de plăcere și de fericire.

Serotonina este un neurotransmițător produs de către anumiți neuroni din creierul nostru care este responsabil în special de reglarea sentimentului nostru de calm.

Dopamina ne ajută să inițiem mișcarea fizică. Reglează puterea și natura emoțiilor, care să permită posibilitatea de a pune în aplicare planuri, de a obține recompense recunoscute.

Dopamina, de asemenea, joacă un rol în funcția executivă, care se referă la capacitatea noastră de a ne menține atenția și concentrarea pe diferite sarcini mentale. Stimularea nivelului de dopamină poate ajuta la îmbunătățirea motivației și entuziasmului pentru viață.

Cei doi neurohormoni interacționează între ei și din acest mix rezultă diferite funcții / acțiuni ale organismului nostru.

Echilibrarea acestor substanțe chimice ale creierului acționează și asupra stării de spirit și funcțiilor cognitive.

Dar, pentru ca acești neurotransmițători să fie secretați, este nevoie de o stare “de bine” generată în primul rând din interior.

Articolul este redactat de Anca Kosina, psihoterapeut în comunitatea BestJobs. Dacă vrei să discuți cu ea sau cu alt psihoterapeut, coach sau mentor, o poți face online, individual, prin BestJobs. Investește în dezvoltarea ta și menține-ți echilibrul!

Photo by Fox from Pexels