Anii 2025 și 2026 sunt marcați de o serie de schimbări legislative și fiscale menite să remodeleze piața muncii din România. Aceste măsuri reflectă un efort complex al autorităților de a naviga între necesitatea stringentă de a consolida bugetul de stat și obiectivul de a crea un mediu de muncă mai echitabil și mai transparent. De la înăsprirea luptei împotriva economiei subterane, la alinierea la directivele europene privind transparența veniturilor, pachetul legislativ introduce noi reguli care vor redefini relațiile dintre angajatori și angajați, generând atât provocări de adaptare, cât și oportunități pentru o mai mare corectitudine pe piață.
Înăsprirea sancțiunilor pentru munca nedeclarată
De la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 239/2025 dublează amenzile pentru angajarea persoanelor fără contract individual de muncă, de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană. Mai mult, plafonul maxim al amenzilor cumulate crește de cinci ori, de la 200.000 de lei la 1 milion de lei. Această măsură are ca scop combaterea mai eficientă a muncii la negru. Legea a intrat în vigoare din 18 decembrie 2025.
Actualizări fiscale și salariale
Anul 2025 a adus majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei și a valorii tichetelor de masă la 45 de lei. Pentru 2026, se prefigurează menținerea la nivelul din 2025 a salariilor din sectorul public și plafonarea majorărilor sau indexărilor salariale.
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT, o măsură menită să crească veniturile la bugetul de stat, a generat reacții negative în industrie, iar specialiștii o consideră ca fiind un factor care a influențat dinamica angajărilor în acest sector.
Un alt pilon al transformării este pregătirea pentru implementarea, la jumătatea anului 2026, a directivei europene privind transparența salarială. Această directivă va introduce obligații pentru companii, inclusiv publicarea intervalului salarial în anunțurile de angajare și le conferă angajaților dreptul de a solicita informații despre nivelurile de salarizare pentru roluri similare. Scopul este de a reduce discrepanțele salariale, în special cele de gen, și de a promova echitatea. În acest context, datele observate la nivelul platformei bestjobs arată o deschidere treptată a angajatorilor către transparența salarială, tot mai multe anunțuri incluzând deja informații despre nivelurile de salarizare, chiar înainte ca aceste obligații să devină oficiale.
Criza forței de muncă și muncitorii străini
Pentru a acoperi parțial deficitul forței de muncă, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini pentru 2026, în scădere față de anul precedent. Cererea cea mai mare vine din domenii precum curierat, construcții, transporturi și HoReCa. În paralel, o nouă ordonanță de urgență, intrată în vigoare la finalul lui 2025, redefinește strict conceptul de „asistență personală”, închizând o portiță legală prin care erau aduși mulți muncitori polivalenți pentru gospodării, ceea ce ar putea duce la o creștere a muncii nedeclarate în acest sector.
Piața muncii din România se află într-un punct de inflexiune. Anul 2025 a fost un semnal de alarmă, evidențiind o piață prudentă, în așteptare, în timp ce 2026 aduce cu sine provocări structurale majore. Din perspectiva evoluțiilor observate pe bestjobs, adaptabilitatea, investiția în competențe relevante pentru viitor și dialogul deschis dintre angajatori și candidați vor deveni factori-cheie pentru succes într-un context al transformărilor accelerate.
