Liliana Dinescu, despre cum gestionăm anxietatea generată de criza actuală? Despre lucru remote, media și știri, incertitudine economică

În starea generală în care ne aflăm la nivel de societate, generată de pandemie, ne confruntăm cu stări noi și diverse, în legătură cu mai multe aspecte din jurul nostru. Pentru a face față mai bine acestora, am discutat cu Liliana Dinescu, psiholog în cabinetul său individual și în comunitatea BestJobs Coaching. Vezi mai jos interviul și descoperă ce poți face pentru a te simți mai bine cu toată incertitudinea din jurul nostru, și ca angajat, și ca manager sau angajator.

Cum gestionăm anxietatea generată de criza actuală? Despre lucru remote, media și știri, incertitudine economică

Liliana, spune-ne câteva lucruri despre tine.

Sunt psiholog, și asta mi-am dorit încă din timpul liceului să devin. Parcursul meu nu a fost unul clasic, ci a fost unul plin de provocări și experiențe profesionale și personale, care m-au ajutat în timp să mă dezvolt, să mă cunosc, să fiu cine sunt eu în prezent, și totodată să am o experiență de viață, necesară unui terapeut care să-și practice profesia cu claritate, maturitate și dedicare. Așadar sunt recunoscătoare vieții pentru ceea ce sunt acum și pentru că am șansa să ajut mulți oameni, în cadrul cabinetului meu.

Ce impact ai observat că are criza prin care trecem la oamenii din jurul tău? Sunt mai dese stările de anxietate și din ce motive?

Criza prin care trecem are un impact real asupra vieții noastre, toate schimbările la care nu ne-am fi gândit niciodată înainte de martie 2020, lasă urme nu doar fizice (din păcate, datorită efectelor adverse lăsate de virusul care afectează organismul), dar și la nivel emoțional afectiv, în urma pierderilor unor oameni dragi nouă, cât și a limitărilor impuse în planul vieții cotidiene și cu care noi nu suntem acomodați.

Pandemia prin care trecem a schimbat comportamentul uman, stilul de viață și realitatea în care trăim. Multe temeri au ieșit la suprafață, dar și mecanisme de apărare ori condiții psihologice nedorite, precum furia, anxietatea, depresia sau șocul.

Din acest motiv s-au amplificat stările de anxietate generalizată, iar oamenii s-au trezit cu senzații noi și neplăcute, datorită incertitudinilor din diferite planuri ale vieții, netraite până la acest moment, fară că ei să aibă realmente un fond emoțional anxios.

Cum s-a resimțit de la tine, personal? Ce provocări ai întâmpinat?

Pentru mine personal s-a resimțit… aș spune straniu, în primele 2-3 săptămâni, când am realizat că va trebui să stau în casă și să-mi întrerup activitatea la cabinet. Am realizat faptul că vor urma și alte schimbări în viață de zi de zi, și m-am canalizat pe găsirea de preocupări practice pentru care până atunci nu găseam timpul necesar, și soluții la cum îmi pot ajuta clienții care au realmente nevoie de ajutor și de sprijin în perioada ce urmează. Astfel am trecut în mediul online, pentru a fi chiar și așa aproape de cei care aveau nevoie de suport. Ca și provocare, a fost inițial reticența anumitor pacienți de a interacționa în video-call, dar ușor-ușor această limită a fost depășită cu bine.

Ulterior pentru unele persoane terapia online s-a dovedit chiar mai eficientă – asta deoarece creează suficientă distanță emoțională astfel încât clientul se simte în siguranță să își împărtășească dificultățile. Astfel, pentru persoanele care se regăsesc în acest fel de abordare, terapia online le poate ameliora simptomele și le poate aduce într-o stare emoțională mai echilibrată, la fel cum s-ar întâmpla în cazul terapiei tradiționale.

Ce provocări a adus lucrul de acasă și cum le putem gestiona, ca angajați și ca manageri?

Iată că trăim pandemia Covid, în care angajatorii sunt obligați să-și țină angajații în lucrul remote, iar productivitatea și implicarea în sarcinile de lucru nu sunt dezastruoase… așa cum poate se anticipa în vremurile anterioare, în cadrul multor companii.

Lucrul remote este un test pentru psihicul angajaților care sunt nevoiți să lucreze full-time de acasă, alături de familie, în condiții deloc office (bucătărie, dormitor, camera de zi) dar și pentru angajatorii care au un control mai mic asupra acestora și au fost obligați să modifice întregul flux de lucru .

A lucra în permanență remote, este diferit de a lucra 2-3 zile pe săptămână, în condiții de viață normale. Astfel că la nivel psihologic impactul este puternic negativ, făcând comparația cu deplasarea zilnică la birou și cu activitatea socială anterioară, multora le lipsesc condițiile de la birou, suportul primit, sentimental de apartenență, de productivitate, de importanță, de apreciere reală, de competitivitate. Toate au venit la pachet cu dezechilibre din punct de vedere emoțional, fizic, cât și în ceea ce privește satisfacția la job și cea socială.

Ce recomand în primul rând, este o pauză de conștientizare și de ancorare în prezent, atunci când simt că nu mai fac față, când simt frustrare față de situația prin care trec, când se simte poate un burnout, să își monitorizeze emoțiile, să conștientizeze ce gândesc despre ei, care sunt senzațiile fizice și să-și înțeleagă mai bine emoțiile, de unde vin ele și ce pot schimba în comportamentul lor, ce acțiuni concrete pot face pentru a îmbunătăți prezentul, acesta este un prim pas foarte important.

Ca și recomandare generală, este esențial să fii centrat pe tine:

  • Învață să spui NU – atunci când ceva nu este potrivit pentru tine și nevoile tale, când limitele tale au fost încălcate
  • Fă un pas în spate dacă e nevoie – reevaluează situația stresantă, respiră și detașează-te privind lucrurile obiectiv
  • Spune NU scuzelor – atunci când cariera ne alunecă printre degete sau nu ne mai aduce satisfacție, trebuie să privim cu atenție la ceea ce am făcut noi pentru a contribui la aceste situații, fară să mai găsim scuze sau să dăm vina pe altcineva pentru ceea ce ni se întâmplă.
  • Privește înainte- nu înapoi – indentificându-te în mod constant cu trecutul, poate cu eșecul, nu te concentrezi deloc asupra prezentului și a viitorului, iar acest lucru este un alt pas important pentru recâștigarea controlului vieții tale, profesionale cât și personale.

Crezi că anxietatea socială și relațională s-au accentuat o dată cu pandemia? Cum le recunoaștem și ce putem face?

Anxietatea socială reprezintă o teamă accentuată cu privire la anumite situații sociale, fiind însoțită de un disconfort emoțional marcant.

Iar răspunsul este Da, din nefericire s-a accentuat o dată cu pandemia, această stare psihologică. Măsură de distanțare socială a adus și riscul de anxietate socială și poate chiar un grad ridicat de ipohondrie, teama de boală, de a nu contacta virusul, daca se vă petrece un timp mai lung într-un mediu social.

Dar ce avem de făcut este să nu ne refuzăm plăcerea de a participa la o masă între prieteni, la plimbări în natură, de a merge la un spectacol de teatru, la un film, în condiții de siguranță, distanțare, purtare a măștii, etc , astfel încât să ne acordăm momente de bucurie și “hrană” pentru starea noastră emoțională.

Recomand totodată să ținem seama de regula celor 4 C-uri sau nevoi esențiale, promovate de psihologul Alfred Adler. Conform lui, cele 4 C-uri sunt :

  1. Să fim Conectați cu ceilalți
  2. Să fim Capabili de a ne purta de grijă
  3. Să fim valorizați și să Contăm
  4. Să avem Curaj
    Când C-urile noastre sunt în deficit sau nu mai funcționeză, se instalează starea emoțională disfuncțională care ne afectează sistemul psihic.

Vedem în jurul nostru multe știri și poate nu mai știm ce să credem sau ne provoacă teama și anxietate. Cum putem gestiona acest lucru?

În opinia mea, da, nu ne putem lasă rupți total de realitate, avem nevoie de informații esențiale culese din surse sigure, dar sub nicio formă nu încurajez un timp mai mare de 5-10 min pe zi petrecut în preajma știrilor care din păcate induc frica, teamă de moarte, gânduri negative, insecuritate, teama că viață noastră este într-un permanent pericol. Consider esențial în acest moment să evitam vizionarea clipurilor cu imagini tragice sau chiar să privim la TV știrile, ci mai degrabă le ascultăm la radio sau să citim scurte informații comunicate de către autorități.

Starea de anxietate generată de pandemie a devenit din păcate o normalitate, dar în funcție de predispoziția și atitudinea fiecărui individ în parte, aceasta este gestionată mai ușor sau mai dificil, de aceea și recomand o informare din surse sigure, oficiale, în mod echilibrat, având mai cu seama ca și scop principal starea noastră emoțională, evitarea unui impact negativ asupra calității vieții noastre și centrarea pe soluții concrete în contextul dat.

Pandemia a venit și cu incertitudine economică, care se accentuează. Ce impact are? Și ce putem face în această privință?

Răspunsul este delicat, dar este suficient să spunem că influenţele sociale şi cele familiale, concepţiile religioase se numără printre factorii ce contribuie la conturarea atitudinii pe care o adoptăm faţă de risc sau incertitudine, în general.

Emoţiile pot să afecteze capacitatea noastră de a lua decizii în mod rațional, dar atât timp cât individul are capacitatea de a fi flexibil, de a găsi soluții, de a se îndrepta spre activitățile căutate în prezent, de a fi deschis la noi oportunități în plan profesional, atunci apar și șansele ca din punct de vedere emoțional să se mențină un echilibru, să apară satisfacția și să se obțină confortul economic dorit.

Cum ne putem menține echilibrul și sănătatea mentală și emoțională cu toate cele de mai sus, la un loc?

Pentru a dezvolta starea de bine emoțională și mentală, este nevoie să practicăm tehnici pentru a ne dezvolta abilitățile emoționale, spre exemplu, putem practica gândirea pozitivă, reglarea emoțională, tehnici cognitive comportamentale sau mindfulness.

Cred că toți am auzit expresia „Mens sana in corpore sano” – „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. De prea multe ori, neglijăm partea care ține de sănătatea minții. Haideți să schimbăm acest lucru, mai ales acum când ne confruntăm cu o “nouă lume”.

Începem de la activități fizice, recreative cât de mult se poate, practicarea unor pasiuni (în-door sau out-door), menținerea relațiilor sociale cu persoanele în compania cărora ne simțim bine, ne preocupăm de sănătatea fizică, de alimentație, de relațiile sănătoase care ne aduc bucurie, le întreținem și alegem să fim mai iertători, mai blânzi și nu în ulimul rând, să trăim în prezent fară a ne face scenarii negative pentru viitor, să aplicăm tehnici de respirație și de meditație.

Să activăm hormonii fericirii – serotonina, dopamina, oxitocina, endorfinele.

Ce putem face, ca manageri, pentru oamenii din echipele noastre? (legat de cele de mai sus)

Din fericire multe companii au investit în sănătatea mentală a angajatilor în ultimele luni și încurajez ca angajatorii să fie în continuare implicați în astfel de acțiuni, benefice de ambele părți (pentru angajați și calitatea productivității acestora, dar și pentru susținerea business-ului).

Acum, în mediul online, lucrurile din acest punct de vedere se simplifică, iar angajatul poate avea acces rapid la ședințe de consiliere psihologică sau coaching, poate solicita sfaturi din partea unor specialiști, privind orice tip de problema emoțională cu care se confruntă, făcând astfel un pas către EL, către reechilibrare și către evitarea unor stări emoționale periculoase.

Spune-ne trei trenduri de urmărit în viitor pentru starea de bine / wellbeing, pe care le pot adopta companiile pentru angajații lor.

Wellbeing -ul este un întreg ecosistem necesar angajatului dar și angajatorului, căruia îi pasă de retenția și fidelizarea angajaților.

Este de implementat un program care să acopere nevoile de sănătate și echilibru organizațional, care să cuprindă prevenție și suport în zona psiho-emoțională, satatate, nutriție, sport și chiar parenting (cu ajutorul specialiștilor din aceste domenii).

Mai ales în această perioadă care ne-a schimbat obiceiurile, și a venit cu multe provocări, consider imperios necesare pentru angajați, astfel de inițiative la nivel de companie.

Am auzit la un angajator de „Camera online”, unde angajatul putea accesa în privat specialiști din anumite domenii, cu care să discute periodic anumite probleme, și unde să primească îndrumare într-un proces de auto-cunoaștere și dezvoltare personală, soluții spre o mai bună gestionare a resurselor personale.

Echilibrul dintre viață personală și viață profesională, este o soluție care ar trebui să preocupe angajatorii, pentru o bunăstare psihologică venită dinspre aceștia către angajați.

Se pot implementa numeroase beneficii și astfel de programe, care să motiveze angajații și care ar ajuta în prevenție/ împiedicarea riscului de burnout, anxietate ori depresie.

Spune-ne o sursă din care te informezi constant despre sau care te inspiră și ai recomanda-o și altora (un blog, podcast, newsletter etc.)

Recomand cu căldură canalul Youtube Mind Architect (de Paul Olteanu) pe care îl ascult cu drag de fiecare dată, sau Pagina de psihologie.

Desigur, recomand tuturor celor interesați să ia legătura cu mine – îi aștept pe site-ul personal www.lilianadinescu.ro.

Liliana Dinescu este psiholog în comunitatea BestJobs, alături de alți specialiști în coaching, mentorat sau psihoterapie. Poți discuta cu oricare din ei online, în sesiuni unu-la-unu, prin abonamentul BestJobs Coaching.