Cât de mult este influențată viața profesională, de reușitele sau eșecurile din viața personală?

Anca-Kosina

Articol redactat de Anca Kosina, psiholog clinician și psihoterapeut specialist, de peste 16 ani în domeniu. Anca are și o specializare în psihologie aeronautică și intervenții în situații de stres post-traumatic. Poți discuta cu ea online, prin abonamentul BestJobs. Vezi și interviul cu Anca despre ce este și cum te ajută psihoterapia.

Cât de mult este influențată viața profesională, de reușitele sau eșecurile din viața personală?

Există deja multe studii ce demonstrează că problemele din viața personală influențează mult ramdamentul profesional.

Ba mai mult, angajații fericiți sunt mai productivi și costă mai puțin compania și, prin extindere, societatea susține mai puține concedii medicale sau medicamente. De exemplu, 0,5% din PIB-ul SUA reprezintă cheltuieli legate de depresiile angajaților. Cu alte cuvinte, starea de fericire este o componentă importantă a competitivității unei persoane, a unei firme și, din aproape în aproape, a unei țări.

Neurologii Richard Davidson și V.S. Ramachandran, alături de cercetători precum Shawn Achor au dovedit că oamenii fericiți sunt muncitori mai buni. Astfel că o organizație cu angajați fericiți este mai productivă.

Că lucrurile stau astfel o demonstrează și noul domeniu de studiu referitor la economia fericirii, un domeniu care crește cu rapiditate. De ce? Pentru că fără fericire nu putem să fim competitivi. Și atunci o studiem.

Există și alte astfel de încercări de “instituționalizare” a fericirii? Răspunsul scurt este: DA. De la Declarația de Independență a SUA care prevede expres “The Pursuit of Happiness” (căutarea Fericirii) ca drept inalienabil al tuturor oamenilor (5), la Bhutan care la începutul anilor șaptezeci din secolul trecut a instituit Gross National Happiness Index (Indicatorul național brut al fericirii) (6), care evaluează fericirea pe baza bunăstării psihologice, a ecologiei, sănătății, educației, culturii, standardelor de trai, folosirii timpului, vitalității comunității și a bunei ei guvernări.

Din păcate, foarte multe probleme ce apar în viața personală se datorează în principal, lipsei timpului petrecut împreună. Oamenii muncesc foarte mult, ajung acasă la ore târzii și foarte obosiți și atunci se concentrează mai mult asupra activităților administrative.

Am auzit de multe ori în cadrul sedințelor de cuplu, expresii de genul: ”Ne înțelegem foarte bine din punct de vedere administrativ, dar în rest avem probleme…” sau “Manageruim foarte bine relația, dar sunt subiecte pe care ne blocăm…”. Da, pentru că o relație nu se “manageruiește”, ea se trăiește, în primul rând la nivel afectiv, apoi intelectual și apoi fizic.

Dar ca să poată fi astfel trăită, este nevoie de 2 parteneri disponibili fizic și afectiv.

Atunci când ești obosit, când eventual mai ai în minte diverse probleme de la serviciu, este greu să fii surâzător, să îmbrățișezi, să fii suportiv și iubitor. Secreția de cortizol, ce crește în timpul stresului, inhibă secreția de serotonină, considerată hormonul fericirii. Serotonina este produsă în intenstine și creier. Oare câtă serotonină se poate produce la nivelul unui creier obosit, blocat în principal pe task-uri, pe probleme ce trebuiesc rezolvate, eventual și pe relații de serviciu tensionate?

Există și abordarea: ”dacă nu ai familie, atunci poți fi disponibil aproape non-stop pentru planul profesional”. Este o abordare complet greșită, deoarece și o persoană care nu are familie, are nevoie de timp pentru ea, pentru practicarea unui hobby, pentru a face ce-i place, pentru a-și face noi relații, sau pur și simplu pentru a trăi fără niciun fel de presiune exterioară.

Și atunci, soluția este pe de o parte realizarea unui echilibru între programul de lucru și timpul acordat vieții personale, iar pe de altă parte, detașarea completă de problemele de serviciu, în momentul în care programul s-a incheiat. Asta înseamnă că managerii trebuie să respecte timpul și spațiul personal al angajaților, să nu le ceară să răspundă la telefon sau la emailuri după ce programul de lucru s-a încheiat.

Este probabil mai greu la început, pentru că unii s-au obișnuit să ceară, iar ceilalți să fie prea disponibili, dar este important să se înțeleagă faptul că pe termen lung, atât starea de satisfacție cât și cea de sănătate a tuturor, vor fi mult mai bune.

Pentru fiecare om vine un moment în care se uită la el însuși cu “ochii minții și ai inimii” , și se întreabă:

  • “Cine sunt și ce-mi doresc?”
  • “Ce-mi doresc de la viață și din ce motive?”

Acela este momentul în care conștient sau nu, persoana respectivă, angajat sau angajator, caută Libertatea.

Articolul este redactat de Anca Kosina, psihoterapeut în comunitatea BestJobs. Dacă vrei să discuți cu ea sau cu alt psihoterapeut, coach sau mentor, o poți face online, individual, prin BestJobs. Acești specialiști te pot susține în a-ți găsi echilibul personal-profesional, în a crește în carieră sau în a avea o viață mai împlinită. Investește în dezvoltarea ta!

Photo by Matheus Bertelli from Pexels