#CasualTalks: Digitalizarea muncii

În ultimii ani, rolul tehnologiei în viața profesională a crescut foarte mult. Tehnologia și digitalizarea joacă un rol esențial în dezvoltarea organizațiilor și a întregii societăți, iar pandemia de Covid-19 a accelerat adopția și transformarea digitală. Joburile cu taskuri repetitive sunt automatizate, iar posibilitatea de a lucra remote schimbă ierarhia organizațională și ne îndreptăm de la un manager direct la un mod de lucru mai colaborativ. Iar tehnologiile digitale au un impact direct asupra producției de bunuri.

Pe 21 iulie am discutat cu invitații noștri, la CasualTalks #11, despre Digitalizarea muncii: cum transformă digitalizarea și automatizarea piața muncii și care sunt abilitățile, competențele și mindset-ul necesare pentru a ne adapta.

Speakeri:

  • Cristina Mina Dalea este Leadership & Transformational Coach, cu o experiență de 15 ani în leadership, din care aproape 10 ani în domeniul tehnologiei (printre rolurile ocupate, a fost Director Global Business Development la Oracle). A construit echipe globale performante, coaching-ul fiind unul din instrumentele pe care le-a folosit pe acest drum și care a ajutat-o sa își cunoască mai bine oamenii și să îi ajute să descopere că au puterea să găsească răspunsurile la întrebări și solutiile la probleme, nu în exterior, ci în ei. Face coaching și mentorat cu leaderi si viitori leaderi ce vor să își atingă obiectivele și să își deășească credințele limitative și sprijină oameni din diverse culturi să își găsească propriul drum.
  • Dan Berciu este contabil, antreprenor, consultant financiar și de business. Are peste 15 ani de experiență profesională în domeniu, printre care și Manager Financiar pentru Rompetrol, Eurolines și alte companii. Printre domeniile de nișă pe care le studiază sunt Neuroeconomics (știința luării deciziilor) și Social Physics (știința înțelegerii matematice a comportamentelor de grup). De asemenea, este partener, CFO și facilitator de implementare strategie în primul start-up românesc de Legal Tech, MyLegal, care își propune să democratizeze accesul la serviciile juridice.
  • Grațiela Beșcucă crede în eficiența fructificării potențialului uman, în colaborare, învatarea continuă și educația financiară. Are experiență în HR, la nivel Global și în România, în sales force design – focalizat pe domeniul financiar, consulting, business set-up, change management, antreprenoriat și innovație – în companii ca ING și NN, Citibank, HVB, Piraeus Bank și altele. Headhunter, mentor, voluntar și creator de avantaj competitiv – este interesată și practică design thinking și sustainable future design.

1. Cum a schimbat digitalizarea domeniile în care activați?

Grațiela: Digitalizarea ca și concept este destul de vechi, doar că în ultimii ani și pe fondul pandemiei sunt modificări care au adus o schimbare radicală. Poate nu toate companiile erau pregătite să lucreze cu peste 60 la sută din echipe remote sau din diferite locuri, dar pandemia a accelerat acest proces. Din perspectiva de Manager de HR într-o companie cu activitate globală a fost o provocare reală pentru că, deși activitatea este diversă în compania în care sunt eu, existau să zicem dotările necesare, dar nimeni nu s-a gândit că la un moment dat toată lumea trebuie să aibă laptop și să lucreze de undeva. A fost o provocare, a implicat costuri și a trebuit să se întâmple aproape peste noapte. Au fost provocări în ce înseamnă modificarea relației cu clienții, modul în care se face comunicarea și practic instrumente noi și-au făcut locul și dispozitive tot mai avansate care să faciliteze această comunicare și funcționare. Au fost depășite toate aceste provocări, dar au reprezentat etape de dezvoltare și de reorientare, atât a oamenilor, a modului în care reacționează cât și a businessului și implicit a tot ce înseamnă prezență în social media, comunicare, video.

Cristina: O să fac referire la experiența mea anterioară în cadrul companiei Oracle, avantajul fiind, făcând parte dintr-o companie mare, că pașii către digitalizare au fost făcuți mai demult și au fost făcuți încet-încet, astfel încât atunci când a venit pandemia nu a fost o schimbare majoră. Era o obișnuință să pot să lucrez și remote (nu ca practică obișnuită, dar exista acest concept și era era aplicat). De exemplu, în rolul meu de lider global aveam oameni în diverse țări la un moment dat și atunci foloseam toate mijloacele de comunicare care apoi au devenit așa mainstream odată cu pandemia. Noi deja le foloseam tocmai pentru a putea să lucrăm în echipă și să oferim suport clienților din întreaga lume. Era un avantaj că am lucrat într-o companie mare pentru că deja se făceau pași în această directie.

Oamenilor nu le e ușor să facă schimbări personale atunci când vine vorba de noutate, de a schimba felul în care se fac lucrurile. Și dau un exemplu din vânzări: vânzările clasice se fac face-to-face sau se fac prin telefon, mai puțin prin campanii de marketing care să fie personalizate și atunci tu comunici mai puțin cu clienții. Și atunci există o reticență: Cum să comunici tu cu clientul meu? Cum să dea departamentul de marketing mesaj? Și apar tot felul de situații în care și eu am fost pusă în situația de a contrabalansa: cu ce vine tehnologia versus cu ce vine omul, în a găsi cel mai bun echilibru în care nu se pierde acel human touch și interacțiunea nu devine impersonală, ci doar se se preia din tehnologie și se alege în mod conștient ce aduce mai multă valoare.

Dan: Eu am avut ocazia în 2017 să folosesc toate tool-urile care au devenit mainstream, lucrând într-o țară foarte caldă care funcționa ca și cu headquarters pentru Africa și Asia, și atunci toate lucrurile se întâmplau online. Organizațiile mari au avut acest apanaj al resurselor (resourcefulness) de a fi early adopters, iar oamenii care lucrează pentru astfel de organizații au avut timp să se adapteze. Noi toți ceilalți a trebuit să facem saltul, adică în două luni de zile să ne obișnuim să lucrăm cu niște instrumente despre care auzisem, citisem, unii le foloseau.

Iar zona care mi-e mie dragă, de antreprenori sau organizații medii, nu le adoptaseră, erau un pic în urmă. De ce? Calea bătută e calea cea mai bună. Digitalizarea e doar o parte din ceea ce ni s-a intâmplat acum. Soluțiile pentru astfel de fenomene erau studiate la MIT, Harvard de acum 10 ani. Avem profesori care ne vorbesc despre Social Physics în domeniul online. Sunt fenomene studiate și pentru care există soluții. Dar nu am avut timp să le căutăm. Ne-am adaptat destul de repede, am trecut peste frică. Automatizarea este o altă parte a digitalizării pe care am văzut-o accelerând în această perioadă. Oamenii, când au început să caute soluții, au observat că există anumite tool-uri care pot scoate din activitatea lor activitățile fără valoare adăugată. Și dintr-o dată găsim foarte mulți oameni care studiază de exemplu RPA (Robot Process Automation). Nu mai vorbesc de automatizarea de documente care ar trebui să fie la ordinea zilei – organizațiile mari o folosesc de foarte mult timp. Tot felul de lucruri de genul acesta. Eu cred că eficientizează activitatea într-o direcție care mie îmi place. Adică o activitate automatizată nu înseamnă să-mi fie frică că mâine n-o să mai am de lucru. Cu siguranță o să am, dar munca mea o să fie foarte incitantă pentru mine și o să-mi rămână mai mult timp să fac ceea ce îmi place să fac (ex: să citesc).

2. Pe plan personal, ce tehnologii folosiți și vă sunt utile sau n-ați putea să trăiți fără ele?

Dan: Eu folosesc foarte mult instrumentele text-to-speech / speech-to-text. Mi se întâmplă să-mi vină idei în trafic, da? Și am o aplicație care face text-to-speech, vorbesc și le scrie în notițe, îmi capturez gândurile și le țin acolo.

Grațiela: Eu încerc să folosesc aplicații care țin de monitorizarea activității copilului – fiind și mamă trebuie să fiu atentă și la aceste aspecte. Tehnologia te ajută să poți să te simți mai relaxat când nu poți să fii alături de copil, să vezi unde e, să vezi ce accesează așa mai departe. Acestea ar fi niște instrumente, pe lângă faptul că peste tot sunt toate aplicații pe care le folosim: de la magazinul de lângă (toate magazinele au acum aplicații individuale), până la aplicații care se folosesc și în viața de zi cu zi pentru a-ți programa activitățile. Am folosit mult timp Asana sau Trello, îl foloseam și în viața personală pentru că mă ajuta mai mult să urmăresc diverse lucruri, aplicații care țin de aspectul financiar (monitorizarea cheltuielilor) – pe care ți le pun sau nu la dispoziție băncile.

Cristina: Pentru mine e Zoom, cel puțin în ultima perioadă când lucrez remote, de la poalele Munților Făgăraș, și atunci mă văd și cu prietenii pe Zoom. Legat de întrebarea ta, dacă sunt tehnologii fără de care nu putem să trăim, asta mă face să mă dau puțin în spate, să zic Deci devin dependentă de o anumită tehnologie. Acestea sunt tehnologii pe care noi le folosim în mod conștient, pentru ce avem nevoie, dar putem și fără. E o alegere mai smart ca să avem mai mult timp liber, dar nu știu dacă sunt tehnologii fără de care nu putem trăi. Nu-mi vine ceva in minte, și sper să nu fie – pentru că ne-ar limita puțin viața dacă ar exista.

3. Se vorbește de a patra revoluție industrială și cum că am fi într-o perioadă de tranziție. Ce părere aveți?

Grațiela: Eu cred că suntem de mult în acest al patrulea stadiu și deja cred că a început al cincelea, doar că se pregătește, și cred că timpii de trecere la un alt nivel sunt mai scurți acum decât erau în trecut. Cred că folosim fiecare dintre noi și fără să ne dam seama elemente de tehnologie. Iar la nivel de activitate de business, cred că lumea este destul de bine intenționată ca și utilizare a dispozitivelor, aplicațiilor sau instrumentelor de digitalizare. Suntem pregătiți pentru tot ce ne va oferi viitorul care se grăbește să vină în prezent.

Cristina: E un studiu făcut de cei de la Deloitte, cred că anul trecut, în care au vorbit cu 1600 de executivi din companii din 19 țări pentru a evalua cât de pregătite sunt organizațiile în a implementa tehnologiile care vin din industria 4.0. Răspunsurile au fost foarte interesante: toată lumea este optimistă că vrem să implementam AI și așa mai departe, dar în același timp spuneau că nu suntem pregătiți. Mai mult de un sfert din forța de muncă existentă nu este pregătită să lucreze în noile condiții digitale în care ne aflăm, și că asta ar presupune o investiție mult mai mare în oameni.

Și apropo de impact spuneau că 60% din job-uri vor fi afectate de digitalizare. Cred că suntem deja acolo, studiul este de anul trecut. Dar mi s-a părut interesantă ideea că da, vrem să vină tehnologia, vrem să facem mai puține lucruri manual, să automatizăm, dar suntem pregătiți să implementăm acea tehnologie care ne aduce un Return of Investment imediat (vorbesc în numele companiilor), dar suntem mai puțin disponibili să investim în oameni ca să-i pregătim pas cu pas pentru a putea să lucreze cu noile tehnologii. Și apropo de ceva în care eu cred foarte mult (lucrând aproape 10 ani în Oracle pe o linie de business de educație, pe produse de training, și acum ca și coach cred foarte mult): în a susține oamenii, a investi în dezvoltarea lor. Cu cât ei se dezvoltă mai mult și se maturizează ca și ca și adulți, cu atât mai mult ei sunt mai buni profesioniști în ceea ce fac și aduc mai multe venituri companiilor pentru care lucrează – deci ar fi win win.

Dan: Mie îmi place să spun despre revoluția asta numărul 4 că e șansa noastră să repetăm istoria. Știm toți că Churchiil spunea: „Cei care nu înțeleg istoria sunt sortiți s-o să repete.” Eu am un exemplu foarte frumos pe care-mi place să-l dau și anume ce a însemnat Ford și Ford Model T pentru industria auto. Și toată lumea spune: ok, linia de producție, automatizarea, totul perfect, e ok. Când a ajuns piața auto la maturitate? Cam în anii 70, deci la vreo 60 de ani după. Cam asta se întâmplă azi. Noi am lansat Fordul Model T în digitalizare. Dar să ne gândim ce s-a întâmplat cu căruțașii. Da? Bun, ajungem în următoarea revoluție, la comunicații și internet. Ce s-a întâmplat cu Nokia? Ce s-a întâmplat cu Kodak? Companii care nimeni vreodată n-ar fi crezut că vor pica din poziția de lider în tehnologie. Cine n-avea telefon Nokia? Și au picat destul de repede. Nu te adaptezi, mori. Până la urmă ajungi să nu mai fii o valoare în sine, nu neapărat pentru piață, și pentru o societate.

Ce se va întâmpla? Eu cred că totuși suntem la început cu tehnologia digitală. Dar dacă începem să ne pregătim acum pentru ea eu zic că e cam târziu. Pentru că, dacă prima revoluție industrială a avut un timespan de 60 de ani până a ajuns la apogeu, comunicația și internetul vreo 30 de ani, următoarea are cam 15, dacă urmăm o logică. Dacă prima a avut 100, următoarea are 15. Iar după ea, după ce vorbim de Internet of Things și tot felul de imprimante 3D, o tehnologizare avansată, urmează Quantum Computing care va schimba paradigma radical. Zic eu, din ce am citit. Corporații foarte puternice precum Google opresc proiectele de cercetare, deși ating doar un increment mult mai jos decât ce își propuneau să atingă în zona aceasta de tehnologie. Ceea ce înseamnă că, chiar și cu un randament foarte mic, acolo und au ajuns, la Quantom Computing, reușesc să facă o diferență majoră cu serviciile lor. Deci asta este următoarea. Următoarea, de după, ar putea să dea puterea de calcul astfel încât să nu forțeze și mai tare. Nu avem decât să citim și să privim cu foarte mare interes. Eu unul am altă problemă. Nu știu ce să-mi educ copilul să facă. Așa că-l educ să fie foarte deschis.

Vezi toată discuția în înregistrarea de pe Facebook.

Dacă vrei să te pregătești mai bine pentru prezent, viitor și digitalizare, poți accesa online un coach, mentor sau psihoterapeut prin BestJobs. De curând, disponibili și pentru sesiuni demo gratuite de 30 de minute.