#CasualTalks: Reconversie profesională. Cum o abordăm?

Vremurile în care munceai într-un singur loc toată viața profesională s-au dus de mult. Piața muncii este una extrem de dinamică, iar ritmul cu care apar și dispar ocupații a accelerat chiar mai mult în această perioadă de criză, generată de pandemie. E un moment în care adaptabilitatea și flexibilitatea muncii sunt extrem de importante. În contextul acesta, reconversia profesională devine o opțiune eficientă și poate fi soluția pentru un job mai bun și satisfacție profesională.

Pe 7 iulie am discutat cu invitații noștri despre reconversie profesională, când să o faci, cum să-ți alegi direcția, ce domenii sunt în trend. Vezi mai jos înregistrarea video pe YouTube sau citește în articol câteva din ideile menționate de invitați.

Speakeri:

  • Dan Berteanu este VP Education Division @Bittnet Group. “Antreprenor și investitor în educatie și tehnologie, membru în Board-uri de asociații și proiecte educaționale. Mentor în programe de start-up. Pasionat de lectură, jocul de bridge și triatlonul de anduranță”
  • Anca Kosina este psiholog clinician și psihoterapeut specialist, de peste 16 ani în domeniu. Are și o specializare în psihologie aeronautică și intervenții în situații de stres post-traumatic.
  • Adriana Radu este Career Strategist și Career & Personal Change Coach, cu peste 15 ani de experiență în managementul resurselor umane. Are misiunea de a-i sprijini pe cei aflați în explorarea lor profesională și personală, să își găsească drumul potrivit și să își construiască cu încredere planul pentru a ajunge acolo unde își doresc.

1. Pandemia a generat și o criză pe piața muncii, cel puțin în anumite domenii, aducând mai puternic nevoia de reconversie profesională. Cum s-a resimțit de la voi și de la oamenii cu care lucrați?

Dan: Noi am făcut un proiect de reconversie profesională fix în pandemie, Ctrl+N, premiat ca program al anului de către ANIS. Cred că unii oameni fac trecerea asta ca fiind o evoluție a carierei lor, fiindcă noi am construit acest proiect pe de-o parte pentru clienți care-și reconvertesc profesional proprii angajați, cei care au joburi în pericol de a fi automatizate, pe de altă parte avem studenți care vin din horeca, farma, oamnei care își doresc cumva să intre în spațiul tehnologiei, și din cauză că și-au pierdut jobul, și din cauză că jobul pe care îl au este semnificativ mai prost plătit. Știm cu toții că există o mare nevoie de specialiști în IT, de la entry level până la specializări înalte, și industria de tehnologie e aici ca să rămână. Vom avea cu toții nevoie de cunoștințe digitale și pandemia ne-a dovedit-o cu vârf și îndesat.

Anca: Eu am avut clienți care au apelat la o reconversie profesională, unii pentru că au avut probleme cu locul de muncă (un pilot și un regizor de teatru). Au fost și clienți care stând așa ei cu ei în pandemie și cu mai mult timp liber, au putut să-și reevalueze priorități, satisfacții la locul de muncă, priorități, idei noi și atunci au venit și au spus „Nu mai vreau să fac asta”, nu pentru că n-ar avea loc de muncă, ci pentru că își doreau altceva. Și au fost oameni de vârste diferite (35, 40, 45).

Adriana: Suntem în cea de-a patra revoluție industrială, am intrat în epoca automatizării, există softuri care înlocuiesc fără nicio problemă activitățile repetitive. Am avut un client în care toată partea de facturare s-a înlocuit cu un roboțel și atunci am regândit un program de reconversie în zona de client support. Ca manager trebuie să ne uităm la toată imaginea de ansamblu a companiei. Am mai observat, de exemplu, persoane din marketing care au trecut spre digital marketing și au învățat lucruri specifice (facebook ads, google ads).

Cel mai important e să ai curajul să o faci. E o chestie de mindset. Orice criză poate fi o oportunitate, depinde cum o vezi.

O categorie specială sunt mămicile cu copii, care vor să lucreze de acasă, ca antreprenoare, au două-trei proiecte, monetizează ceea ce știu să facă, nu mai vor neapărat să meargă la birou. Și din ce în ce mai mult vor să lucreze hibrid, sau vor să fie aproape de birou. Am observat apariția lucrătorului nomad și în România ca trend, să lucreze de oriunde.

2. Când ne punem întrebarea dacă e nevoie să facem o reconversie profesională?

Anca: Ne punem întrebarea dacă să facem o reconversie profesională:

  • când pierdem locul de muncă, când vedem că nu mai există posibilitatea să continuăm la același job.
  • și, eu o recomand, când simțim o insatisfacție, când nu mă mai simt motivat de jobul pe care îl fac sau pur și simplu când vreau o schimbare, vreau o provocare în viața mea.

Adriana: Eu sunt foarte pragmatică de felul meu și reconversia o văd nu neapărat de la 0 la 180 de grade. Prefer s-o văd de genul „hai să facem un drum, hai să o luăm pas cu pas.” Este foarte important și mental, ca să nu aștepți să pice pe tine și apoi să te trezești „aoleu, încotro s-o iau?”, ci să-ți faci un traseu. Așa am făcut și eu, nu am ajuns direct director de resurse umane, am știut că vreau să ajung acolo și m-am gândit cum fac. E vorba de cine controlează. Mi-am propus să fac asta, și asta recomand tuturor, trebuie să fii în control. Și tot ceea faci trebuie să fie în acord cu cine ești tu, cu valorile tale, cu scopul tău, și aici e important să ne descoperim. Recomandarea mea e să descoperi cine ești, ce vrei și să te pregătești, să nu aștepți să vină peste tine nevoia de schimbare. Sub presiune nu prea se întâmplă lucruri bune.

3. Cum îmi dau seama în ce direcție să merg?

Adriana: Eu pornesc de la următoarele întrebări:

  • Care sunt valorile tale?
  • Care este scopul tău în viață?
  • Ce vrei să lași în urmă, ce vrei să se vadă? 
  • Ce îți place să faci? 
  • Ce știi să faci? 
  • Ce ai vrea să faci?

Pornim de la lucrurile astea, ne uităm la competențe, competențe transferabile, dar toate trebuie să se lege de ce îți place, de cine ești ca persoană. Toate deciziile pe care le iei în viață sunt în raport cu cine ești ca persoană.

Dan: E o întrebare care are un sens mai profund din punctul meu de vedere. Cred că însăși întrebarea „Cum îmi dau seama unde mă duc?” este una pe care nu ar trebui să ne-o punem. Fiindcă eu cred că abordarea ar trebui să fie una de om curios care încearcă și experimentează. Sunt în dezacord cu ideea că ar trebui să facem asta când simțim insatisfacție. Cred că trebuie să ne apucăm să ne gândim la reconversie, la un alt traseu, în momentul în care mi-e bine. Fiindcă în momentul în care mi-e bine sunt liniștit, în momentul în care mi-e rău nu sunt liniștit și reacționez la impuls. 

Cred că fundamental unul din lucrurile pe care ar trebui să le rezolvăm noi în societatea românească este relația pe care o avem cu experimentarea și cu greșeala. Lipsa de experiment se datorează faptului că noi avem o relație foarte proastă cu greșeala și cu blamul. Noi încercăm să nu fim de vină în general și să evităm eșecul, pe când în societățile din țările care au un spirit antreprenorial, care se reinventează, care reușesc să progreseze accelerat, să disrupă și așa mai departe, relația cu greșeala este una bună. 

În America dacă nu dai faliment e ceva în neregulă cu tine, dacă nu încerci 2-3 business-uri e ceva în neregulă cu tine, dacă nu ți-e rușine cu produsul pe care l-ai lansat în piață, sau ai lansat prea târziu. Este o filozofie dinspre zona asta de experiment, de curiozitate, de încercare. Eu sper ca tânăra generație să reușească să depășească bariera pe care cred că generația noastră a avut-o (cu comparația, cu a nu greși, cu a dovezi celorlalți și așa mai departe). Deci cred că nici măcar nu e bine să știi cu ce să începi sau unde să te duci, ci e bine să încerci și să vezi unde te regăsești.

Anca: Ar trebui să ținem cont de ce ne face plăcere, dar și de aptitudinile pe care le avem. Pentru că poate îmi place să fac ceva sau mi-ar plăcea, dar nu mă pricep foarte tare. Apoi este foarte important ca persoanele să-și cunoască foarte bine nevoile: vreau o schimbare pentru că vreau un salt, pentru că vreau un alt loc de muncă, pentru că vreau mai mult timp liber, pentru că am alte priorități – adică motivația din spate. Când aleg, vorbim de aptitudini, ce îmi place și ce mi-ar trebui.

4. Care este profilul celor care aleg o reconversie profesională în IT?

Dan: Profilul este foarte diferit. Aș vrea să mai spun ceva aici, apropo de reconversie profesională, am primit des întrebarea dacă poate să o facă oricine. Și răspunsul meu este: nu poate să o facă oricine.Fiindcă sunt anumite persoane care nu sunt făcute pentru domeniul IT. Tocmai de aceea noi încercăm să ne prindem repede în cadrul procesului dacă reconversia profesională este o soluție. Au fost foarte diferite persoanele care au apelat la noi, de la oameni din HORECA care și-au pierdut jobul, la contabilii care s-au făcut testeri, la farmaciști care s-au făcut Java Developeri și așa mai departe. Este foarte important și noi încercăm să-i ajutăm pe cei care vin să facă treaba asta, să îi orientăm către ceva ce li se potrivește. De aceea acum există mirajul programatorului care stă, face cod, câștigă o grămadă de bani. Nu e chiar atât de simplu. Și atunci, de exemplu, noi avem un fel de curs premergător de algoritmică, fiindcă dacă nu ai gândire matematică nu o să fii un programator bun. Dacă ai darul vorbirii și dacă știi să rezolvi probleme, poți să fii un om de suport foarte bun. Deci încercăm să-i orientăm pe oameni în funcție de ceea ce le place și ce li se potrivește din zona asta de IT, tehnologie.

5. Către ce domenii să ne reorientăm? 

Dan: E un studiu făcut de Linkedin care zice că sunt două mari categorii către care să ne reorientăm dacă vrem reconversie profesională. O categorie, pentru cei care au chemare, au aptitudini, nu le displace profund, e zona asta de IT, e o zonă de viitor, va fi din ce în ce mai mult de viitor. Și joburile de entry level în IT sunt foarte ok.

În același timp, sunt câteva lucruri pe care mașina nu o să poată să le facă niciodată. Nu o să poată să fie empatică, nu o să poată să aibă grijă de oameni (persoană la persoană), n-o să poată avea niciodată intuiții – așa că gradul de creativitate este mic. Deci avem și componenta asta: spațiul de oameni, de abilități sociale și așa mai departe – care o să fie din ce în ce mai prezentă. Pentru că tehnologia va prelua din muncile repetitive și care nu necesită valoare adăugată, va crea oportunitatea să facem lucruri creative. Am avut frica asta în lume de mai multe ori: când au apărut mașinile în agricultură, lumea s-a temut că o să moară de foame fermierii; când a apărut în anul și în anii 60 banda de asamblare și roboții în industrie, lumea s a temut că o să moară de foame toți muncitorii din fabrici. Acum ne temem că toți cei care făceau munci repetitive, o să vină inteligența artificială, roboții și o să ne lase pe drumuri. N-o să fie așa pentru că o să inventăm lucruri creative.

Harari în Sapiens zicea că unul din joburile la care ne-am putea gândi este cel de filosof. Fiindcă felul în care empatizăm și ne punem probleme morale și etice, într-o lume a tehnologiei, pare că va fi la mare căutare.

Adriana: Hai să discutăm un pic despre joburi care nu sunt neapărat IT, dar tangente. Studiile arată, din ce am citit ca și tendințe pe piață, că de exemplu sunt la căutare: zona de digital marketing, data analyst și joburile de asistent medical. Am lansat un mic studiu pe LinkedIn cu patru joburi să văd cum le văd profesioniștii din România. Foarte puțini au ales asistent medical ca fiind un job al viitorului, deși avem multă nevoie. N-ai cum să înlocuiești. 

O altă categorie de joburi pentru viitor sunt cele care învață mașinile cum să reacționeze. Este un studiu întreg de joburi de HR care pe viitor vor învăța mașinile cum să facă un interviu, de exemplu. Vom avea și genul acesta de joburi, pentru că mașina în sine nu va putea face sută la sută în toată toată treaba.

Anca: Eu o să vorbesc despre un studiu în psihologie, că la asta mă pricep. Se pare că va fi nevoie din ce în ce mai mulți oameni pregătiți pentru activitatea asta, de la persoană la persoană, de a socializa. Pentru că o extremă în digitalizare, o extremă în mașini duce la declanșarea foarte puternic a anxietăților, a depresiilor, de aceea izolarea  a răspândit astfel de probleme. Și atunci la alte joburi precum asistent social sau chiar artiști vor lua amploare (și va fi nevoie pentru că oamenii vor simți nevoia să râdă, să se simtă bine, să privească un tablou frumos, să-și înfrumusețeze casele, viața). Va fi nevoie de psihologi, de asistenți sociali. Va fi nevoie de oameni care să își dezvolte aceasta empatie, această capacitate de a nu vorbi de la o persoană la persoană, și numai de a vorbi public. Exista un studiu facut de mai multe universitati din Europa și din Washington  au ajuns la concluzia că trebuie să pregătim oameni care să știe să vorbească cu oamenii. Persoană de la persoană Că până acum i-am învățat să vorbească în public, să nu aibă frică să se adreseze unui grup de oameni. Dar nu au mulți aptitudinea să își deschidă sufletul și să poată asculta, nu doar să vorbească. Va fi nevoie de joburi, să spunem așa, mai umane.

Te gândești să schimbi domeniul de activitate și ai nevoie de sfatul unui expert? Vorbește cu un coach, mentor sau psihoterapeut, online, de oriunde, prin BestJobs.

Foto: freepik