#CasualTalks: Creativitatea și procesul creator, cu Anca Ghinea

Discutăm cu Anca Ghinea, expert în creativitate și mentor BestJobs, despre:

  • Ce este creativitatea
  • ✅ Creativitate în practică și acțiune
  • ✅ Pașii procesului creator

Anca Ghinea este Director Comunicare, Mentor Creativitate, Autoare. Cu o prezență puternică în mass-media – TV, radio, online – s-a axat pe comunicarea importanței creativității în afaceri, educație, lifestyle. Are peste 20 de ani de experiență, din care peste 10 ani în poziții de management, în comunicare, media, publicitate. În februarie, Anca a lansat cartea Creatori în acțiune.

#CasualTalks​​​ este o serie de interviuri video cu specialiștii de pe platforma BestJobs.

Alături de noi o avem pe Anca Ghinea, pe care aș vrea să o las să ne povestească un pic cine este.

Bună, mulțumesc pentru invitație, BestJobs. Mulțumesc că avem șansa să discutăm despre creativitate și despre cum să ne facem viața și cariera mai creativă, mai interesantă, mai captivantă, mai plină de sens.

În ceea ce mă privește, eu sunt fascinată de creativitate și practic am transformat acest cuvânt într-o carieră-vocație, mai mult decât o carieră, pentru că am peste 20 de ani în slujba creativității în diferite roluri. La început am debutat cu articole, la 14 ani, despre creativitate, despre inspirație, lucruri care prin anii 90 și ceva erau privite abstract, să spunem. Dar timpul a demonstrat că, încet-încet, pas cu pas, oamenii s-au deschis către creativitate.

Faptul că am lucrat și în publicitate – pe partea de direcții, concept, strategie, branding, copywriting – toate acestea mi-au conturat și mai mult și o altă perspectivă a creativității, o creativitate extrem de aplicată. Pentru că eu sunt un creator aplicat. În prezent sunt director de comunicare, sunt și autor de carte și mă bucur că am șansa să vă arăt cartea pe care am lansat-o anul acesta: Creatori în acțiune. Cred că titlul este foarte relevant pentru discuția noastră și vă veți da seama ușor că este o carte care are un mesaj central și anume că suntem creatori, avem această creativitate în noi.

Mai nou, sunt și mentor în platforma BestJobs. Sunt în același timp și fondator kreatoria.ro, o platformă a creativității și destinată oamenilor creativi din diferite domenii. Pentru că, și vom trece și la acest aspect, creativitatea este privită un pic limitativ, cum că ar fi numai în zona artelor, a sportului sau numai în zona teatrului, marketingului sau comunicării. Ori eu îmi doresc foarte-foarte mult să aducem mesajul corect și anume că avem creativitate în orice domeniu, numai să o manifestăm.

Ne povestești un pic despre ce este creativitatea efectiv? Și poate ce nu este creativitatea.

Cu adevărat creativitatea ne transformă viața, ne dă un sens, să spunem. Însă există dificultăți în a defini creativitatea. Prin anii 1950, Guilford a definit creativitatea ca fiind reprezentată de două criterii și anume: originalitate și noutate, dar și adaptare la lumea concretă, un aspect practic. Cu timpul însă au fost cu adevărat mari dificultăți în a da o definiție standard a creativității. Pas cu pas, timp de zeci de ani mai mulți specialiști, mai mulți cercetători au disecat creativitatea în mai multe etape, elemente, ingrediente. Și, până la urmă, până și definiția dată de Dicționarul Oxford, cum că creativitatea ar fi doar o idee nouă și bună, s-a mai lărgit un pic.

Astfel că Michael Grybko a dus definiția mai departe și a spus că creativitatea este o idee bună, nouă și practică. Iată, a adăugat și acest cuvânt: practic. De ce? Pentru că în creativitate este foarte important să fim practici, să avem rezultate. Să avem, să spunem, după efort și satisfacția muncii noastre și satisfacția ideilor. Pentru că, așa cum spun eu, o idee lăsată undeva în sertar sau într-un proiect, într-un Excel, este doar o idee.

Deci să fie aplicabilă, practic, să nu fii doar un artist boem care inventează de dragul creativității.

Da, să aibă o componentă practică. Viața ne îndeamnă foarte mult în ultimul timp să fim aplicați, fie că suntem la job, fie că suntem în compania pe care am clădit-o noi, fie că suntem în zona de freelancing, trebuie să îndeplinim anumiți indicatori. Și atunci te duci din ce în ce mai mult spre partea practică a creativității, și anume de la idee până la rezultat, ce facem de la A la Z.

Sună poate ca o contradicție că există disciplină în creativitate. Și exact la asta mă gândeam când povesteai mai devreme. Deci să fim creativi înseamnă să venim cu idei noi, dar în același timp ca să fie și practice?

Da, exact, practice, bune pentru noi și pentru cei din jurul nostru. Și aici putem da exemple: pot fi aplicații, piese de teatru, pot fi cărți, site-uri. Și aici iarăși e important, apropo de definiția de la început, că oamenii se plâng: ei nu sunt creativi, ei nu au idei. Chiar și în sesiunile din platforma BestJobs, îmi declară că ei nu sunt creativi la desen sau la scris. Și apoi încep să le spun așa: „Nu asta doar asta înseamnă creativitate. Care este visul tău creativ?” Și ei spun: „Uite vreau să fac o aplicație super tare.”

Și, uite, asta înseamnă creativitate: ai o idee, este practică, are impact către ceilalți, și dacă vorbim de o aplicație de exemplu în educație sau în construcții sau orice altceva, pentru plăți, există o finalitate. Există un rezultat clar și, când încerc să schimb unghiul, de fapt oamenii își dau seama că am dreptate. Și la sfârșitul sesiunilor există așa o parte plăcută când tragem linie și spunem: da, uite ai manifestat creativitate aici, și aici, și aici. Și uite că de fapt erai ca un mare bazin plin de idei creative, dar nu știai cum să treci cumva acel pod de la primele porniri, de la elan, prin disciplină, prin procesul creator, la manifestarea concretă.

Poți să ne povestești puțin despre ce înseamnă acest proces creator?

Da. Ei bine, Wallace, în 1926 (deci ca să ne dăm seama un pic cam de când în alte țări există acest studiu asupra creativității, studiu aplicat) diseca puțin procesul creator și spunea de cele patru faze:

  1. faza de pregătire sau documentare;
  2. starea de incubare, de aceea efervescență interioară în care ai idei, în care ai elan;
  3. starea de „Aha! Wow” – din toate ideile extrag una și o pun în aplicare;
  4. faza de verificare.

Ei, în toate aceste stări, de obicei în faza doi și trei există cele mai mare blocaje. Deci cam acesta, în mare, stilizat la maxim, este procesul creator. Oamenii pornesc cu elan, cu entuziasm în faza de documentare, unde într-adevăr s-ar putea să existe acea dezordine la început (la început doar), când ai multe resurse, agende sau notițe diferite prin calculator. Și mulți oameni îmi spun chestia asta: vreau să fac acest proiect, dar am o mie de notițe, am nu știu câte foldere, nu mai știu unde am pus ideea respectivă, ce fac, nu mai știu ce am spus și cu i-am spus… Deci există un pic de dezordine în faza respectivă (doar în prima etapă a primei faze) pentru că apoi (și aici intervine disciplina, organizarea) trebuie să le punem într-o ordine. Este ca și cum avem foarte multe cărămizi (facem un exercițiu de imaginație) și trebuie să construim cumva un zid, o casă, o construcție ceva. Și cum putem face asta? Trebuie să aducem cărămizile într-o ordine – și este normal pentru că, având ordine în idei, avem claritate.

Deci e ca și cum în etapa inițială strângem cărămizile, nu? Am o curte și aduc toate cărămizile de acolo și de acolo, aceasta este faza de dezordine.

Exact, și sunt de mărimi diferite, poate sunt diferite ca textură. Și zicem „Pune și asta, pune și asta, și asta mi se pare interesantă.” Și apoi îți dai seama „Da, dar se cam bat cap în cap sau nu asta e direcția.” Ei, și încet-încet faci construcția și apoi spui „aici aș scoate, aici aș pune”. Chemi pe altcineva, își dă cu părerea – dacă ai nevoie de un focus grup, de exemplu, sau ai nevoie de un research mai documentat. Sunt foarte multe etape în care îți dai seama că, după ideea inițială, după aceea scânteie sau focul creator de la început trebuie să treci prin muncă. Și eu chiar în carte am un capitol „Cum să-ți sufleci mânecile”, pentru că e vorba de muncă foarte multă, despre disciplină, despre timp și despre resurse în creativitate.

Aș vrea foarte mult să doborâm acest mit că dacă ai inspirație, atunci este ușor. Inspirația nu vine, în 99% din cazuri doar din a alinia, nu știu, context, timp, spațiu și așa mai departe, ci vine din foarte multă muncă. Dacă alipim și vocație, dacă alipim și talent, dacă punem și dedicare, punem și starea aceea de flow, atunci lucrurile sunt extraordinare.

De exemplu, după ce am lansat cartea, după ce am fost foarte vizibilă și am participat la interviuri și tot felul de elemente de vizibilitate, mi s-a întâmplat ca cineva să îmi spună: cum ar putea și ea să aibă peste noapte un succes? Și, apropo de muncă și de disciplină și de a fi perseverent în mod constant, i-am spus că peste noapte la mine a fost de fapt peste 20 de ani de muncă în domeniul respectiv. Pentru că îți ia timp, foarte multe ore să-ți dai seama care este direcția ta (și aici vorbim de direcția creativă strategică, în ce direcție vrei să construiești), care este nișa ta. Pentru că, vedeți și voi, în carieră totul se transformă în niște nișe foarte specializate în ultimul timp, o ultra-specializare. Se inventează noi joburi și noi funcții zi de zi și cred că se vor face din ce în ce mai mult în această direcție. Și atunci este nevoie de timp foarte mult pentru a-ți da seama care este vocea ta creativă.

Creativitatea e formată din foarte multe ingrediente. Așa cum am spus și la început, e formată din:

  • Competențe, cunoaștere, din partea aceasta „tehnică” – deci trebuie să deții cunoaștere în domeniul tău și să fii din ce în ce mai bun.
  • Apoi intervine partea de dorință, de a face lucrurile din ce în ce mai bine și de a găsi un unghi, așa cum spune și definiția, mai bun, original, nou și practic.
  • Și, bineînțeles partea de atitudine.

Ai vrea să ne mai povestești altceva ce nu te-am întrebat până acum?

Putem să vorbim despre carte în câteva minute. Cartea aceasta, Creatori în acțiune, spune despre cum ne găsim inspirația. Pot citi câteva cuvinte din cuprins ca să vă dați seama:

  • „Cum să găsești inspirația în beznă”, iată un titlu.
  • „Cum să faci un tablou al ideilor” – asta este o tehnică foarte bună, să ai un tablou în față cu diferite cuvinte care să te activeze, sau cu dorințe-proiect. Eu am așa ceva cu proiecte pe care mi le doresc să le îndeplinesc.
  • „Cum să faci un curs de creativitate”
  • „Cum să înțelegi că oricine poate fi creativ” – și chiar putem fi creativi cu toții într-o măsură mai mică sau mai mare, binențeles. Nu oricine poate fi scriitor într-o săptămână sau să picteze, sau să fie un mare sportiv. Pentru că există „big creativity” și „little/daily creativity”. Asta ce înseamnă? Creativitate de ordin înalt și creativitatea zilnică, creativitatea care până la urmă ne este la îndemână în tot ceea ce facem.
  • Și un alt titlu: „Cum să scriu când nu-mi vine să scriu”, apropo de faptul că uneori nu avem inspirație.

Ține de disciplină, nu? De a continua în ciuda adversității situației.

Da, așa este. Nu avem de ales de cele mai multe ori, nu avem cum să spunem „nu fac acest task pentru că nu am idei”. Sau cel puțin eu nu am avut niciodată această posibilitate de a alege sau de nu face un task, ci pur și simplu a trebuit să mă remontez, să revăd situația respectivă și să o duc la bună îndeplinire.

Pe Anca Ghinea o poți găsi în comunitatea de mentori BestJobs, alături de alți experți în Marketing, Comunicare, Business, Management, Finance, IT&Tech, HR, dar și în Coaching și Psihoterapie. Vezi cum îi poți accesa ușor, online, aici.